pumni
Romanian
Etymology
From pumn.
Verb
a pumni (third-person singular present pumnește, past participle pumnit) 4th conjugation
- to punch
Conjugation
conjugation of pumni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a pumni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pumnind | ||||||
| past participle | pumnit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pumnesc | pumnești | pumnește | pumnim | pumniți | pumnesc | |
| imperfect | pumneam | pumneai | pumnea | pumneam | pumneați | pumneau | |
| simple perfect | pumnii | pumniși | pumni | pumnirăm | pumnirăți | pumniră | |
| pluperfect | pumnisem | pumniseși | pumnise | pumniserăm | pumniserăți | pumniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pumnesc | să pumnești | să pumnească | să pumnim | să pumniți | să pumnească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pumnește | pumniți | |||||
| negative | nu pumni | nu pumniți | |||||
References
- pumni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN