punctișor
Romanian
Etymology
Noun
punctișor n (plural punctișoare)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | punctișor | punctișorul | punctișore | punctișorele | |
| genitive-dative | punctișor | punctișorului | punctișore | punctișorelor | |
| vocative | punctișorule | punctișorelor | |||