purja

Romanian

Etymology

Borrowed from French purger.

Pronunciation

  • IPA(key): /purˈʒa/
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: pur‧ja

Verb

a purja (third-person singular present purjează, past participle purjat) 1st conjugation

  1. (technology, chemical engineering) to purge

Conjugation

    conjugation of purja (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a purja
gerund purjând
past participle purjat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present purjez purjezi purjează purjăm purjați purjează
imperfect purjam purjai purja purjam purjați purjau
simple perfect purjai purjași purjă purjarăm purjarăți purjară
pluperfect purjasem purjaseși purjase purjaserăm purjaserăți purjaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să purjez să purjezi să purjeze să purjăm să purjați să purjeze
imperative — tu — — voi —
affirmative purjează purjați
negative nu purja nu purjați

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.