rådrum
Swedish
Etymology
Compound of råd (“council”) + rum (“space”).
Noun
rådrum n (uncountable)
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | rådrum | rådrums |
| definite | rådrummet | rådrummets | |
| plural | indefinite | — | — |
| definite | — | — |
Compound of råd (“council”) + rum (“space”).
rådrum n (uncountable)
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | rådrum | rådrums |
| definite | rådrummet | rådrummets | |
| plural | indefinite | — | — |
| definite | — | — |