rășchia

See also: raschia

Romanian

Etymology

Possibly from a Vulgar Latin *rasclāre, from *resticulāre, from Latin resticula. Alternatively, from Bulgarian расшивам (rasšivam). The result may be due to dissimilation from a form *răsșia, as with rășchira.

Verb

a rășchia (third-person singular present rășchiază, past participle rășchiat) 1st conjugation

  1. to reel
  2. to unravel

Conjugation

    conjugation of rășchia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a rășchia
gerund rășchiind
past participle rășchiat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present rășchiez rășchiezi rășchiază rășchiem rășchiați rășchiază
imperfect rășchiam rășchiai rășchia rășchiam rășchiați rășchiau
simple perfect rășchiai rășchiași rășchie rășchiarăm rășchiarăți rășchiară
pluperfect rășchiasem rășchiaseși rășchiase rășchiaserăm rășchiaserăți rășchiaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să rășchiez să rășchiezi să rășchieze să rășchiem să rășchiați să rășchieze
imperative — tu — — voi —
affirmative rășchiază rășchiați
negative nu rășchia nu rășchiați

Synonyms

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.