răboji

Romanian

Etymology

From răboj.

Verb

a răboji (third-person singular present răbojește, past participle răbojit) 4th conjugation

  1. to tally, notch, score

Conjugation

    conjugation of răboji (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a răboji
gerund răbojind
past participle răbojit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present răbojesc răbojești răbojește răbojim răbojiți răbojesc
imperfect răbojeam răbojeai răbojea răbojeam răbojeați răbojeau
simple perfect răbojii răbojiși răboji răbojirăm răbojirăți răbojiră
pluperfect răbojisem răbojiseși răbojise răbojiserăm răbojiserăți răbojiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să răbojesc să răbojești să răbojească să răbojim să răbojiți să răbojească
imperative — tu — — voi —
affirmative răbojește răbojiți
negative nu răboji nu răbojiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.