răculeț
Romanian
Etymology
Noun
răculeț m (plural răculeți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | răculeț | răculețul | răculeți | răculeții | |
| genitive-dative | răculeț | răculețului | răculeți | răculeților | |
| vocative | răculețule | răculeților | |||