răftuleț
Romanian
Etymology
Noun
răftuleț n (plural răftulețe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | răftuleț | răftulețul | răftulețe | răftulețele | |
| genitive-dative | răftuleț | răftulețului | răftulețe | răftulețelor | |
| vocative | răftulețule | răftulețelor | |||