răime

Romanian

Etymology

From rău +‎ -ime.

Noun

răime f (plural răimi)

  1. (obsolete) badness

Declension

Declension of răime
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative răime răimea răimi răimile
genitive-dative răimi răimii răimi răimilor
vocative răime, răimeo răimilor

References

  • răime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN