răsști

Romanian

Etymology

From răs- +‎ ști.

Verb

a răsști (third-person singular present răsștie, past participle răsștit) 4th conjugation

  1. to know very well

Conjugation

    conjugation of răsști (fourth conjugation, no infix)
infinitive a răsști
gerund răsștind
past participle răsștit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present răsșt răsști răsște răsștim răsștiți răsșt
imperfect răsșteam răsșteai răsștea răsșteam răsșteați răsșteau
simple perfect răsștii răsștiși răsști răsștirăm răsștirăți răsștiră
pluperfect răsștisem răsștiseși răsștise răsștiserăm răsștiserăți răsștiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să răsșt să răsști să răsștă să răsștim să răsștiți să răsștă
imperative — tu — — voi —
affirmative răsște răsștiți
negative nu răsști nu răsștiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.