rătăcire

Romanian

Etymology

From rătăci +‎ -re.

Noun

rătăcire f (plural rătăciri)

  1. wandering

Declension

Declension of rătăcire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative rătăcire rătăcirea rătăciri rătăcirile
genitive-dative rătăciri rătăcirii rătăciri rătăcirilor
vocative rătăcire, rătăcireo rătăcirilor