răzvrătire
Romanian
Etymology
Noun
răzvrătire f (plural răzvrătiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | răzvrătire | răzvrătirea | răzvrătiri | răzvrătirile | |
| genitive-dative | răzvrătiri | răzvrătirii | răzvrătiri | răzvrătirilor | |
| vocative | răzvrătire, răzvrătireo | răzvrătirilor | |||