rarefia
Romanian
Etymology
Borrowed from French raréfier.
Verb
a rarefia (third-person singular present rarefiează, past participle rarefiat) 1st conjugation
- to rarefy
Conjugation
conjugation of rarefia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a rarefia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | rarefiind | ||||||
| past participle | rarefiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | rarefiez | rarefiezi | rarefiază | rarefiem | rarefiați | rarefiază | |
| imperfect | rarefiam | rarefiai | rarefia | rarefiam | rarefiați | rarefiau | |
| simple perfect | rarefiai | rarefiași | rarefie | rarefiarăm | rarefiarăți | rarefiară | |
| pluperfect | rarefiasem | rarefiaseși | rarefiase | rarefiaserăm | rarefiaserăți | rarefiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să rarefiez | să rarefiezi | să rarefieze | să rarefiem | să rarefiați | să rarefieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | rarefiază | rarefiați | |||||
| negative | nu rarefia | nu rarefiați | |||||