rearanjare
Romanian
Etymology
Noun
rearanjare f (plural rearanjări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | rearanjare | rearanjarea | rearanjări | rearanjările | |
| genitive-dative | rearanjări | rearanjării | rearanjări | rearanjărilor | |
| vocative | rearanjare, rearanjareo | rearanjărilor | |||