recitant

See also: récitant

Catalan

Verb

recitant

  1. gerund of recitar

Latin

Verb

recitant

  1. third-person plural present active indicative of recitō

Romanian

Etymology

Borrowed from French récitant.

Adjective

recitant m or n (feminine singular recitantă, masculine plural recitanți, feminine and neuter plural recitante)

  1. reciting

Declension

Declension of recitant
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite recitant recitantă recitanți recitante
definite recitantul recitanta recitanții recitantele
genitive-
dative
indefinite recitant recitante recitanți recitante
definite recitantului recitantei recitanților recitantelor