reduplica

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin reduplicare.

Verb

a reduplica (third-person singular present reduplică, past participle reduplicat) 1st conjugation

  1. to reduplicate

Conjugation

    conjugation of reduplica (first conjugation, no infix)
infinitive a reduplica
gerund reduplicând
past participle reduplicat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present reduplic reduplici reduplică reduplicăm reduplicați reduplică
imperfect reduplicam reduplicai reduplica reduplicam reduplicați reduplicau
simple perfect reduplicai reduplicași reduplică reduplicarăm reduplicarăți reduplicară
pluperfect reduplicasem reduplicaseși reduplicase reduplicaserăm reduplicaserăți reduplicaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să reduplic să reduplici să reduplice să reduplicăm să reduplicați să reduplice
imperative — tu — — voi —
affirmative reduplică reduplicați
negative nu reduplica nu reduplicați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.