regrupa

Romanian

Etymology

Borrowed from French regrouper.

Verb

a regrupa (third-person singular present regrupează, past participle regrupat) 1st conjugation

  1. to regroup

Conjugation

    conjugation of regrupa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a regrupa
gerund regrupând
past participle regrupat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present regrupez regrupezi regrupează regrupăm regrupați regrupează
imperfect regrupam regrupai regrupa regrupam regrupați regrupau
simple perfect regrupai regrupași regrupă regruparăm regruparăți regrupară
pluperfect regrupasem regrupaseși regrupase regrupaserăm regrupaserăți regrupaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să regrupez să regrupezi să regrupeze să regrupăm să regrupați să regrupeze
imperative — tu — — voi —
affirmative regrupează regrupați
negative nu regrupa nu regrupați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.