regurgita

See also: regurgitá and régurgita

Portuguese

Verb

regurgita

  1. inflection of regurgitar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French régurgiter.

Pronunciation

  • IPA(key): /re.ɡur.d͡ʒiˈta/

Verb

a regurgita (third-person singular present regurgitează, past participle regurgitat) 1st conjugation

  1. to regurgitate

Conjugation

    conjugation of regurgita (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a regurgita
gerund regurgitând
past participle regurgitat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present regurgitez regurgitezi regurgitează regurgităm regurgitați regurgitează
imperfect regurgitam regurgitai regurgita regurgitam regurgitați regurgitau
simple perfect regurgitai regurgitași regurgită regurgitarăm regurgitarăți regurgitară
pluperfect regurgitasem regurgitaseși regurgitase regurgitaserăm regurgitaserăți regurgitaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să regurgitez să regurgitezi să regurgiteze să regurgităm să regurgitați să regurgiteze
imperative — tu — — voi —
affirmative regurgitează regurgitați
negative nu regurgita nu regurgitați

Further reading

Spanish

Verb

regurgita

  1. inflection of regurgitar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.