reprimare
Latin
Verb
reprimāre
- second-person singular present passive subjunctive of reprimō
Romanian
Etymology
Noun
reprimare f (plural reprimări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | reprimare | reprimarea | reprimări | reprimările | |
| genitive-dative | reprimări | reprimării | reprimări | reprimărilor | |
| vocative | reprimare, reprimareo | reprimărilor | |||