rihtlice

Old English

Etymology

From riht +‎ -līċe.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈrixtˌliː.t͡ʃe/, [ˈriçtˌliː.t͡ʃe]

Adverb

rihtlīċe (comparative rihtlīcor, superlative rihtlīcost)

  1. rightly, justly
  2. directly (of direction)

Derived terms

  • unrihtlice

References