rodnici

Romanian

Etymology

From rodnic +‎ -i.

Verb

a rodnici (third-person singular present rodnicește, past participle rodnicit) 4th conjugation

  1. to be fruitful

Conjugation

    conjugation of rodnici (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a rodnici
gerund rodnicind
past participle rodnicit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present rodnicesc rodnicești rodnicește rodnicim rodniciți rodnicesc
imperfect rodniceam rodniceai rodnicea rodniceam rodniceați rodniceau
simple perfect rodnicii rodniciși rodnici rodnicirăm rodnicirăți rodniciră
pluperfect rodnicisem rodniciseși rodnicise rodniciserăm rodniciserăți rodniciseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să rodnicesc să rodnicești să rodnicească să rodnicim să rodniciți să rodnicească
imperative — tu — — voi —
affirmative rodnicește rodniciți
negative nu rodnici nu rodniciți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.