româniza

See also: romanizá and romaniza

Romanian

Etymology

From român +‎ -iza.

Verb

a româniza (third-person singular present românizează, past participle românizat) 1st conjugation

  1. to Romanianize

Conjugation

    conjugation of româniza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a româniza
gerund românizând
past participle românizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present românizez românizezi românizează românizăm românizați românizează
imperfect românizam românizai româniza românizam românizați românizau
simple perfect românizai românizași româniză românizarăm românizarăți românizară
pluperfect românizasem românizaseși românizase românizaserăm românizaserăți românizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să românizez să românizezi să românizeze să românizăm să românizați să românizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative românizează românizați
negative nu româniza nu românizați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.