rubăț
See also: rubat
Romanian
Etymology
Borrowed from Ukrainian рубець (rubecʹ).
Noun
rubăț n (plural rubățe)
- (Moldavia (region), Transylvania) seam
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | rubăț | rubățul | rubățe | rubățele | |
| genitive-dative | rubăț | rubățului | rubățe | rubățelor | |
| vocative | rubățule | rubățelor | |||
References
- rubăț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN