runculeț

Romanian

Etymology

From runc +‎ -uleț.

Noun

runculeț n (plural runculețe)

  1. diminutive of runc

Declension

Declension of runculeț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative runculeț runculețul runculețe runculețele
genitive-dative runculeț runculețului runculețe runculețelor
vocative runculețule runculețelor

References

  • runculeț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN