sântuleț
Romanian
Etymology
Noun
sântuleț m (plural sântuleți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sântuleț | sântulețul | sântuleți | sântuleții | |
| genitive-dative | sântuleț | sântulețului | sântuleți | sântuleților | |
| vocative | sântulețule | sântuleților | |||