săgeac
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish صاچاق (saçak).
Noun
săgeac n (plural săgeacuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | săgeac | săgeacul | săgeacuri | săgeacurile | |
| genitive-dative | săgeac | săgeacului | săgeacuri | săgeacurilor | |
| vocative | săgeacule | săgeacurilor | |||
References
- săgeac in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN