sămânța
Romanian
Etymology
From sămânță.
Verb
a sămânța (third-person singular present sămânțează, past participle sămânțat) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of sămânța (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a sămânța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sămânțând | ||||||
| past participle | sămânțat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sămânțez | sămânțezi | sămânțează | sămânțăm | sămânțați | sămânțează | |
| imperfect | sămânțam | sămânțai | sămânța | sămânțam | sămânțați | sămânțau | |
| simple perfect | sămânțai | sămânțași | sămânță | sămânțarăm | sămânțarăți | sămânțară | |
| pluperfect | sămânțasem | sămânțaseși | sămânțase | sămânțaserăm | sămânțaserăți | sămânțaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sămânțez | să sămânțezi | să sămânțeze | să sămânțăm | să sămânțați | să sămânțeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sămânțează | sămânțați | |||||
| negative | nu sămânța | nu sămânțați | |||||
References
- sămânța in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN