săruta
Romanian
Etymology
Inherited from Latin salūtāre. Compare the borrowed doublet saluta.
Pronunciation
- IPA(key): /sə.ru.ˈta/
Audio: (file) - Rhymes: -a
- Hyphenation: să‧ru‧ta
Audio: (file)
Verb
a săruta (third-person singular present sărută, past participle sărutat, third-person subjunctive sărute) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of săruta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a săruta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sărutând | ||||||
| past participle | sărutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sărut | săruți | sărută | sărutăm | sărutați | sărută | |
| imperfect | sărutam | sărutai | săruta | sărutam | sărutați | sărutau | |
| simple perfect | sărutai | sărutași | sărută | sărutarăm | sărutarăți | sărutară | |
| pluperfect | sărutasem | sărutaseși | sărutase | sărutaserăm | sărutaserăți | sărutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sărut | să săruți | să sărute | să sărutăm | să sărutați | să sărute | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sărută | sărutați | |||||
| negative | nu săruta | nu sărutați | |||||
Derived terms
References
- “săruta”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025