sacristin
Romanian
Etymology
Borrowed from French sacristine.
Noun
sacristin m (plural sacristini)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sacristin | sacristinul | sacristini | sacristinii | |
| genitive-dative | sacristin | sacristinului | sacristini | sacristinilor | |
| vocative | sacristinule | sacristinilor | |||
References
- sacristin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN