scăpătăciune

Romanian

Etymology

From scăpăta +‎ -ăciune.

Noun

scăpătăciune f (plural scăpătăciuni)

  1. impoverishment

Declension

Declension of scăpătăciune
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative scăpătăciune scăpătăciunea scăpătăciuni scăpătăciunile
genitive-dative scăpătăciuni scăpătăciunii scăpătăciuni scăpătăciunilor
vocative scăpătăciune, scăpătăciuneo scăpătăciunilor