scărmănătură
Romanian
Etymology
Noun
scărmănătură f (plural scărmănături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scărmănătură | scărmănătura | scărmănături | scărmănăturile | |
| genitive-dative | scărmănături | scărmănăturii | scărmănături | scărmănăturilor | |
| vocative | scărmănătură, scărmănăturo | scărmănăturilor | |||
References
- scărmănătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN