scăzământ
Romanian
Etymology
From scădea + -ământ.
Noun
scăzământ n (plural scăzăminte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scăzământ | scăzământul | scăzăminte | scăzămintele | |
| genitive-dative | scăzământ | scăzământului | scăzăminte | scăzămintelor | |
| vocative | scăzământule | scăzămintelor | |||