scandare
Latin
Verb
scandāre
- second-person singular present passive subjunctive of scandō
Romanian
Etymology
Noun
scandare f (plural scandări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scandare | scandarea | scandări | scandările | |
| genitive-dative | scandări | scandării | scandări | scandărilor | |
| vocative | scandare, scandareo | scandărilor | |||