scandat
See also: scandât
Latin
Verb
scandat
- third-person singular present active subjunctive of scandō
Romanian
Etymology
Past participle of scanda.
Adjective
scandat m or n (feminine singular scandată, masculine plural scandați, feminine and neuter plural scandate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | scandat | scandată | scandați | scandate | |||
| definite | scandatul | scandata | scandații | scandatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | scandat | scandate | scandați | scandate | |||
| definite | scandatului | scandatei | scandaților | scandatelor | ||||
Verb
scandat (past participle of scanda)
- past participle of scanda
References
- scandat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN