schingi

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish اشكنجه (işkence).

Noun

schingi n (plural schingiuri)

  1. torture

Declension

Declension of schingi
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative schingi schingiul schingiuri schingiurile
genitive-dative schingi schingiului schingiuri schingiurilor
vocative schingiule schingiurilor

References

  • schingi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN