scurtătură
Romanian
Etymology
From scurta + -ătură. Compare Italian scorciatoia.
Noun
scurtătură f (plural scurtături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scurtătură | scurtătura | scurtături | scurtăturile | |
| genitive-dative | scurtături | scurtăturii | scurtături | scurtăturilor | |
| vocative | scurtătură, scurtăturo | scurtăturilor | |||