selamlâc
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish سلاملق (selamlık).
Noun
selamlâc n (plural selamlâcuri)
- (obsolete) selamlik
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | selamlâc | selamlâcul | selamlâcuri | selamlâcurile | |
| genitive-dative | selamlâc | selamlâcului | selamlâcuri | selamlâcurilor | |
| vocative | selamlâcule | selamlâcurilor | |||
References
- selamlâc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN