sfătuință
Romanian
Etymology
Noun
sfătuință f (plural sfătuințe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sfătuință | sfătuința | sfătuințe | sfătuințele | |
| genitive-dative | sfătuințe | sfătuinței | sfătuințe | sfătuințelor | |
| vocative | sfătuință, sfătuințo | sfătuințelor | |||