sființă
Romanian
Etymology
Noun
sființă f (plural sființe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sființă | sființa | sființe | sființele | |
| genitive-dative | sființe | sființei | sființe | sființelor | |
| vocative | sființă, sființo | sființelor | |||
References
- sființă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN