sictiri
Romanian
Etymology
From sictir.
Verb
a sictiri (third-person singular present sictirește, past participle sictirit) 4th conjugation
- to swear at someone
Conjugation
conjugation of sictiri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a sictiri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sictirind | ||||||
| past participle | sictirit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sictiresc | sictirești | sictirește | sictirim | sictiriți | sictiresc | |
| imperfect | sictiream | sictireai | sictirea | sictiream | sictireați | sictireau | |
| simple perfect | sictirii | sictiriși | sictiri | sictirirăm | sictirirăți | sictiriră | |
| pluperfect | sictirisem | sictiriseși | sictirise | sictiriserăm | sictiriserăți | sictiriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sictiresc | să sictirești | să sictirească | să sictirim | să sictiriți | să sictirească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sictirește | sictiriți | |||||
| negative | nu sictiri | nu sictiriți | |||||
References
- sictiri in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN