stâmpi
Romanian
Etymology
Unknown.
Verb
a stâmpi (third-person singular present stâmpește, past participle stâmpit) 4th conjugation
- (dated) to cease
Conjugation
conjugation of stâmpi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a stâmpi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | stâmpind | ||||||
| past participle | stâmpit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | stâmpesc | stâmpești | stâmpește | stâmpim | stâmpiți | stâmpesc | |
| imperfect | stâmpeam | stâmpeai | stâmpea | stâmpeam | stâmpeați | stâmpeau | |
| simple perfect | stâmpii | stâmpiși | stâmpi | stâmpirăm | stâmpirăți | stâmpiră | |
| pluperfect | stâmpisem | stâmpiseși | stâmpise | stâmpiserăm | stâmpiserăți | stâmpiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să stâmpesc | să stâmpești | să stâmpească | să stâmpim | să stâmpiți | să stâmpească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | stâmpește | stâmpiți | |||||
| negative | nu stâmpi | nu stâmpiți | |||||