stăvilit

Romanian

Etymology

Past participle of stăvili.

Adjective

stăvilit m or n (feminine singular stăvilită, masculine plural stăviliți, feminine and neuter plural stăvilite)

  1. dammed
  2. stopped

Declension

Declension of stăvilit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite stăvilit stăvilită stăviliți stăvilite
definite stăvilitul stăvilita stăviliții stăvilitele
genitive-
dative
indefinite stăvilit stăvilite stăviliți stăvilite
definite stăvilitului stăvilitei stăviliților stăvilitelor

Verb

stăvilit (past participle of stăvili)

  1. past participle of stăvili

References

  • stăvilit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN