stabilizator

See also: stabilizatör

Polish

Etymology

Borrowed from French stabilisateur.[1]

Pronunciation

  • IPA(key): /sta.bi.liˈza.tɔr/
  • Audio:(file)
  • Rhymes: -atɔr
  • Syllabification: sta‧bi‧li‧za‧tor

Noun

stabilizator m inan

  1. stabilizer (device for maintaining a constant value of a physical quantity)
  2. stabilizer (substance added in small quantities to synthetic plastics, medicines, etc., to prevent chemical changes)
  3. (nautical) stabilizer (fin or similar device that prevents the excess rolling of a ship)
  4. (electricity) voltage regulator

Declension

noun
  • stabilizacja

References

  1. ^ Mirosław Bańko, Lidia Wiśniakowska (2021) “stabilizator”, in Wielki słownik wyrazów obcych, →ISBN

Further reading

Romanian

Etymology

Borrowed from French stabilisateur. Equivalent to stabiliza +‎ -tor.

Adjective

stabilizator m or n (feminine singular stabilizatoare, masculine plural stabilizatori, feminine and neuter plural stabilizatoare)

  1. stabilizing

Declension

Declension of stabilizator
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite stabilizator stabilizatoare stabilizatori stabilizatoare
definite stabilizatorul stabilizatoarea stabilizatorii stabilizatoarele
genitive-
dative
indefinite stabilizator stabilizatoare stabilizatori stabilizatoare
definite stabilizatorului stabilizatoarei stabilizatorilor stabilizatoarelor