străfin

Romanian

Etymology

From stră- +‎ fin.

Adjective

străfin m or n (feminine singular străfină, masculine plural străfini, feminine and neuter plural străfine)

  1. superfine

Declension

Declension of străfin
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite străfin străfină străfini străfine
definite străfinul străfina străfinii străfinele
genitive-
dative 		indefinite străfin străfine străfini străfine
definite străfinului străfinei străfinilor străfinelor

References

  • străfin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.