strămoină

Romanian

Etymology

From stră- +‎ moină.

Noun

strămoină f (plural strămoine)

  1. (regional) fallow
    Synonym: pârloagă

Declension

Declension of strămoină
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative strămoină strămoina strămoine strămoinele
genitive-dative strămoine strămoinei strămoine strămoinelor
vocative strămoină, strămoino strămoinelor

References

  • strămoină in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN