strană

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic страна (strana, side).

Noun

strană f (plural strane)

  1. church stall

Declension

Declension of strană
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative strană strana strane stranele
genitive-dative strane stranei strane stranelor
vocative strană, strano stranelor