striște
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic сърѧща (sŭręšta).
Noun
striște f (plural striști)
- (obsolete) fate
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | striște | striștea | striști | striștile | |
| genitive-dative | striști | striștii | striști | striștilor | |
| vocative | striște, strișteo | striștilor | |||
References
- striște in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN