stupefiat
See also: stupéfiât
Latin
Verb
stupefīat
- third-person singular present passive subjunctive of stupefaciō
Romanian
Etymology
Past participle of stupefia.
Adjective
stupefiat m or n (feminine singular stupefiată, masculine plural stupefiați, feminine and neuter plural stupefiate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | stupefiat | stupefiată | stupefiați | stupefiate | |||
| definite | stupefiatul | stupefiata | stupefiații | stupefiatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | stupefiat | stupefiate | stupefiați | stupefiate | |||
| definite | stupefiatului | stupefiatei | stupefiaților | stupefiatelor | ||||
Verb
stupefiat (past participle of stupefia)
- past participle of stupefia