subîmpărți

Romanian

Etymology

From sub- +‎ împărți.

Verb

a subîmpărți (third-person singular present subîmparte, past participle subîmpărțit) 4th conjugation

  1. to subdivide

Conjugation

    conjugation of subîmpărți (fourth conjugation, no infix)
infinitive a subîmpărți
gerund subîmpărțind
past participle subîmpărțit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present subîmpărț subîmpărți subîmpărțe subîmpărțim subîmpărțiți subîmpărț
imperfect subîmpărțeam subîmpărțeai subîmpărțea subîmpărțeam subîmpărțeați subîmpărțeau
simple perfect subîmpărții subîmpărțiși subîmpărți subîmpărțirăm subîmpărțirăți subîmpărțiră
pluperfect subîmpărțisem subîmpărțiseși subîmpărțise subîmpărțiserăm subîmpărțiserăți subîmpărțiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să subîmpărț să subîmpărți să subîmpărță să subîmpărțim să subîmpărțiți să subîmpărță
imperative — tu — — voi —
affirmative subîmpărțe subîmpărțiți
negative nu subîmpărți nu subîmpărțiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.