Romanian
Etymology
From sub- + ordin.
Noun
subordin n (plural subordine)
- suborder
Declension
Declension of subordin
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
subordin
|
subordinul
|
subordine
|
subordinele
|
| genitive-dative
|
subordin
|
subordinului
|
subordine
|
subordinelor
|
| vocative
|
subordinule
|
subordinelor
|